Amór brìs˘ol druvê fantas˘ì afughêda int e’ nàsar a la bês˘ u j’è un des˘ért d’afezion ch’u s’è fat us˘uêl distret dl’öman manifëst at d’acus˘a a un stichêt livê contr’al pasion te int igna môd te t’a-n n’è ’d colpa te nö-t sintì’ sóla te se la nöta t’aré bsogn te ciâma CHIAMA – Amore […]
E cvest simben
A jarvulz˘en’e’ gvêrd intórn’ e’ mònd insarvèndos tot cvènt di stes oc a das˘en stura a i nost pinsir druvènd tot cvènt i stes cunzet: una sèngula scvêdra d’invurnì ad mes in riga ad livalé int la masa. A chi avèma zidù j’oc d’una vôlta chi ël ch’u s’è ciap i nòstar oc nativ? A […]
Abitaren dal ca biancus˘i ad z˘ez˘
Cvând a e’ tragvêrd arivaren biancus˘ abitaren dal ca biancus˘i ad z˘ez˘ né al curarà fra ’d nó dagli afezion a cujmê dla su éco chi s˘biavì sintir ’d mêrom sól a jadusaren’e’ nöst’arcôrd adös i viv ch’i-s piânz˘ e senza scòrar a javren tot ’na vós˘ i-s lugrarà etìran i mument e agli ór […]
A è mod d’un dent
E’ chignarà ch’a la s˘meta ‘d zarchêt int al pagin d’un lìvar int j’insogn in che sbaf ad ruset int e’ parfòm ch’ l’impregna incóra i caset de’ cumö a-n rinsirö a razêt mai da la tësta s’a jazët che t’a-m dventa a e’ môd d’un dent ch’u s’incmenza a ciucêl sól d’ e’ mument […]
[E caminu, e camini, e caminamu]
E caminu, e camini, e caminamu, e pari un gran piacìri l’acchianari. Cu sulu, cu a struppati, e cu ad assamu, vìnciri ognunu voli e trïunfari. Crìsciri, sulu crìsciri, vulemu; e nun ni vasta ma’ chiddru chi semu. N’ammùttanu cu forza li famigli. Ni spingi arditu l’addrivatu orgogliu. Tu sì capaci sulu quannu pigli; quannu […]
[Chi notti è chista? è tanta la stranizza]
Chi notti è chista? è tanta la stranizza, ca nun canùsciu mancu li me stiddri. Ognuna d’iddri sprallucìa biddrizza e inghiva lu me munnu di faìddri fina ad antura. Ed ora nun m’arriva nenti di ddru splenduri di surgiva. Pensu a li stiddri di la picciuttanza. Fu un àrdiri di celu a la me via! […]
Leggi di più… from [Chi notti è chista? è tanta la stranizza]
[I’ ni lu sonnu la vulìa acchiappari]
I’ ni lu sonnu la vulìa acchiappari; iddra passava, e ardenti ni dicìa: “Dai ca ti scappu! Curri! M’ha pigliari”! L’assicùtu, e dicénnumi currìa: “Nun circari li cosi terra-terra: fùssiru di vaddruni o di la serra. Stenni li mani sempri e sempri all’antu e l’occhi ’n celu cu lu tantu arduri; veni senza trimuri e […]
Cusina (recuàrt di me mari)
’Na riva intrigada di ramassis a l’era il to seglàr – i deic ros si strambavin tai sclofs ta scussis di patatis –. No si disevin nuia: pì secis li peraulis da la crosta dal formài da gratà. Tùrgul parsora ’l got dai me pensèirs i vardavi la to schena bràida* ingelata e ’sola. Doma […]
Cori
Zatopek giambis secis coma manaris. Sgnerfs di coràn dal sarvièl ai piè sclissàs ta l’asfàlt. E ’na ghigna di dolòur ’na plassa ch’a si slargia ta li timplis glinis da operaio petadis dal sudòur. Do alutis vidrissis i comedòns ch’a sbatin tai flancs. Si’ ti eris coma chei polàs malàs sensa plumis doma satis par […]
Veciu
I voi murì veciu sintàt fòur la puarta di ciasa un giat ch’a si russa ta li barghessis il fres-c da la not di estàt ch’al ven su pa li giambis il got dal neri tal taulìn distudami planc planc coma ’na cica dismintiada. VECCHIO – Voglio morire / vecchio / seduto fuori la porta […]
La fruta sineisa
A rit sot la ploiuta di mars parsora la bicicleta. E ridin li sfesis dai so vui ch’a mi par ch’a rivin tant pi lontàn dai nustris. I ciavièi di seda mora libars di svualà ta l’aria nova. Un ingrissul i sint di frut tai vecius sgnerfs tal sanc / un afièt di pari. La […]
La murge
Sapaje acchiò le funge ma mò la murge nan’ è cchjue cume ’na vùolte. La murge è cangiòte pe colpa maje. Da quanne nan’ voche cchjue l’ònne sbancòte, se la stònne a mangiò. Ere nu paravéise àrede e chjtràuse in ogn’e stagiòne ere friède ma bièlle. Dà, le penzire scappàine. Camenaie, camenaie ed’ogn’e tande assàine […]
La parola giùste è stetò
Nesciùne ’ngéine ind’ u cile è stòte ’nvendòte la prove è la cadìute irresistìbile de l’angele ca’ cadene ’ndìerre cume chelumere sfatte. R’illussiòne s’allundànene sembe de cchjue nan’ ne remone ’ca la finta resòte metténne la tavue estive, addò ’nu ’bbune piatte de gronegréis-patòne-e-cùozze spénge abbasce u ’muzzeche amòre du delàure. Il verbo giusto è […]
Nan’ so abituòte a lavamme assè
U addàure naturòle ca tenghe ’ngùdde è cume u addàure de la scorze de pòne tanne tanne sfernòte da Masìne-u-fernòre. Mò, ste a vìue adenò re meddèiche da sàupe a la tevagghje assapràmme a picche a picche pe vedàje chere ca sò e chere ca so stòte senza dèisce na paròle senza dèisce proprie nùdde. […]
M’è sèmbe piacìute scièje a specuò
La dìa doppe la raccòlte de r’amìnue sciàje fore ’nzime ad attàneme a specuò chère ch’avaje remòse sope all’àrue. Pegghjàime la vèrghe e u mazzarìdde e…tic tic…tac tac… specuàime totte r’aminue ca stàine sparnezzòte. A re d’òcchiere maje, chere de meninne, vedàje totte r’aminue remose assàule e me paraje de canòscere ad una-ad-ìune. Le parlaje […]