Cun al raîši e tòtt
da la mèint a t’hò
strapiantèe,
e cun al stàsi raîši
in dla lòma dal savér
a’t turnarò a piantêr
fiór ed paróla,
chersùda dèinter a la cûna
dl’âlma.
Lè mè a’t farò gnîr sò…
fîn a fêret fiurîr,
fîn a fêret marsîr.
E dôp…e dôp…
A’t turnarò a piantêr,
fiór d’poesìa!
LINGUA – Con le radici / dalla mente ti
ho estirpata, / e con le stesse radici / nell’urna del sapere / ti ripianterò / fiore
di parola, / concepita nella culla dell’anima. / Lì io ti crescerò… / fino a farti
sbocciare, / fino a farti sfiorire. / E poi…e poi…/ ti ripianterò / fiore di poesia!